CFR Marfă, companie deținută de către Ministerul Transporturilor, va putea da în plată statului active mobile și imobile pentru a stinge creanțe fiscale și bugetare, prevede un proiect de ordonanță de urgență aflat acum pe masa Guvernului. Executivul acordă derogare de la Codul de procedură fiscală pentru a permite recuperarea de la CFR Marfă a unui ajutor de stat de circa 1 miliard de lei (fără dobânzi), așa cum a solicitat Comisia Europeană, dar va permite companiei de stat să achite, prin prevedere specială, și creanțele fiscale cu reținere la sursă și accesoriile aferente acestora. Ministerul Transporturilor, inițiatorul proiectului notează că, având în vedere reincriminarea ca faptă penală a reținerii la sursă și nevirării unor contribuții și impozite cu reținere la sursă, CFR Marfă va achita prin operațiunea de dare în plată inclusiv aceste creanțe.
România are încă un grad redus de intermediere financiară în comparație cu alte state din UE, ceea ce limitează finanțarea economiei, și este nevoie de o participare sporită la piața de capital a micilor investitori retail, prin redirecționarea spre Bursă măcar a unei părți din depozitele bancare ale populației, a declarat, la Profit Piața de Capital.forum, directorul general al Bursei de Valori București (BVB), Adrian Tănase.
Parlamentul European a adoptat, cu o largă majoritate, de 470 de voturi, o moțiune prin care a solicitat Executivului de la Bruxelles renegocierea acordurilor semnate de România și de cele mai multe dintre celelalte țări membre ale UE cu Statele Unite, care prevăd că instituțiile financiare din aceste țări sunt obligate să raporteze Fiscului american date despre conturile și contractele clienților lor despre care există indicii că ar putea avea obligații în baza legislației fiscale din SUA.
România a semnat în 2015 acordul cu SUA privind implementarea FATCA, iar în prezent peste 240 de instituții financiare locale, cu excepția administratorilor de fonduri de pensii private obligatorii și facultative, raportează Internal Revenue Service (IRS), prin intermediul ANAF, informații despre conturile și contractele clienților lor despre care există indicii că ar putea avea obligații în baza legislației fiscale din SUA.
Executivi de rang înalt ai două bănci americane majore cu operațiuni în România se plângeau în decembrie 1978 Departamentului pentru Comerț al Statelor Unite că Nicolae Ceaușescu ar fi impus o așa-numită "taxă cu reținere la sursă" pe veniturile din dobânzi obținute de instituțiile de credit străine din împrumuturi acordate la București.
Impozitul pe veniturile obținute din jocuri de noroc va fi reținut la sursă nu doar de către organizatorii de astfel de jocuri cu sediul în România, precum casele de pariuri, ci și în cazul jocurilor online autorizate în țară. O modificare în acest sens a fost aprobată, miercuri, de senatorii din comisia de buget, la propunerea Asociației Jocurilor de Noroc, cu argumentul că astfel este eliminată birocrația pentru contribuabili și sarcina administrativă pentru Fisc.
Angajatorii nu vor mai reține din salariul angajaților decât contribuțiile sociale, nu și impozitul pe venit, pe care românii vor fi obligați să și-l plătească singuri. Bani deoparte trebuie să pună, pentru a plăti impozitul singuri, și cei care au venituri din dobânzi sau care au câștigat la jocuri de noroc. Rămâne să fie reținut în continuare la sursă, însă, de către notari, impozitul pe veniturile din vânzarea imobilelor.
Angajatorii care rețin contribuțiile sociale ale angajaților, dar nu le virează la bugetul de stat nu vor mai face închisoare. Asta ca urmare a unei decizii a Curții Constituționale a României.